Rar mi-a fost dat să citesc o carte care să mă facă să simt că tot ce am citit până acum au fost niște banalități.
Asta am simțit când am citit „Colecționarul”, de John Fowles și nu am reușit să scap de acest sentiment decât la mult timp după ce am închis cartea și am lăsat-o în bibliotecă.
„Colecționarul” este un thriller psihologic tulburător și captivant, care te poartă într-o lume dominată de obsesie și nevoia de control.
„Colecționarul”
Cartea urmărește povestea lui Clegg, un bărbat aparent banal și inofensiv, un colecționar de fluturi singuratic, care dezvoltă o obsesie pentru Miranda, o tânără studentă la arte, plină de viață și atât de diferită de el.
Clegg își dorește să creeze între el și Miranda o conexiune sentimentală și recurge astfel la un gest, cel puțin ieșit din comun: o răpește și o ține captivă într-o casă izolată sperând că o să îi câștige astfel afecțiunea.
Pe măsură ce acțiunea avansează, cititorul asistă la un joc psihologic între cei 2, iar acest joc definește natura și dinamica relației lor. Povestea alternează între perspectivele protagoniștilor, arătând nu doar diferențele dintre ei, ci și asemănările: 2 oameni captivi, unul fizic, iar altul emoțional din cauza obsesiei sale.
Ce mi-a plăcut:
„Colecționarul” este cu siguranță o lectură captivantă, iar ceea ce o face așa este, în primul rând, tensiunea. Deși cartea nu are prea multă acțiune, este totuși dinamică, iar atmosfera este una apăsătoare și neliniștitoare. De multe ori pe parcursul lecturii mi s-a întâmplat să mă simt anxioasă pentru că nu știam ce urma să se întâmple sau dacă știam, nu eram sigură cum o să se întâmple.
O carte nu poate să fie o carte captivantă fără niște personaje pe măsură și mi se pare că autorul a înțeles perfect asta. Personajele sunt complexe și foarte bine conturate. Clegg este un personaj ciudat, care vine dintr-un mediu sărac, este needucat și ignorant. El nu se consideră un om rău, ci are constant impresia că acțiunile lui sunt justificate. Clegg se vede ca fiind un protector al Mirandei – noul lui trofeu – și nu un călău. Într-un mod foarte ciudat și bolnăvicios, Clegg îți trezește interesul, iar ca cititor nu ai cum să nu îl consideri interesant.
Cei 2 protagoniști sunt în contrast tot timpul. Miranda este o artistă, face parte dintr-o familie bună, iubește libertatea și viața, pe când el este opusul ei: iubește controlul, iar viața lui este una banală. Personajele simt un dispreț profund față de lumea celuilalt, ceea ce contribuie semnificativ la dinamica cărții.
„Colecționarul”, așadar, este o carte bună datorită și modului în care autorul abordează anumite teme, atât de realist și de exemplificat, încât uneori uiți că citești o carte. Printre aceste teme se numără obsesia, puterea, libertatea, arta.
Atât vă spun, deoarece nu vreau să vă stric bucuria lecturii.
Ce nu mi-a plăcut:
Deși cartea este una MI-NU-NA-TĂ, au existat momente care m-au plicitisit, în principal doar cele din perspectiva Mirandei. Nu mă interesa viața ei și de cine era ea îndrăgosită, deși pot să înțeleg că e important să cunoaștem și aceste aspecte. De foarte multe ori mi se părea că Miranda uita pur și simplu de situația în care se află și nu îmi transmitea nimic, nici furie, nici diperare.
O recomand?
Da!
Da!
Și…da!
„Colecționarul”, de John Fowles, este o carte care te ține cu sufletul la gură de la început până la sfârșit. O recomand în special celor care își doresc să citească un thriller psihologic intens și plin de tensiune, dar mai ales celor care își doresc o poveste de care să nu se mai poată despărți.
Verdict final:
4,5/5
Pentru mai multe, ne vedem și citim pe Instagram: Mia Gabe